Vinil Raluca Radu - ALAI. Folclor crud. Folclor copt.

ALAI. Folclor Crud. Folclor Copt nu e doar un album. E o calatorie.

Născut din drumuri prin sate și intalniri cu oameni care duc mai departe memoria vie a lumii, ALAI aduce împreună folclorul crud și reinterpretarea lui contemporană, folclorul copt.

Acest vinil conține două lumi care se întrepătrund, ca două oglinzi ale aceleiași lumi:
Folclorul crud: cântecele vechi, culese din teren
Folclorul copt: o explorare prin sonoritățile ce păstrează un nucleu din crudul găsit, îmbrăcate în ritmuri moderne.

Este un obiect fizic pentru cei care vor să țină muzica în mâini, nu doar să o asculte.

Detalii:
• Format: vinil (LP)
• Stare: nou
• Gen: alternativ / folclor reinterpretat
• Artist independent

Un album pentru colecționari, dar și pentru cei care caută o legătură mai profundă cu muzica.

Side A

Cap. I - Alaiul femeilor

Folclor crud: AICEA N-AM SI VINIT

Vancea Maria, Zubașcu Anuța, Orzac Maria, Ofrim Maricuța, Hunyadi Anuța, Bogdan Palagă, Musso Maria, Iuga Ileana

Într-o societate în care nu era social acceptat ca o femeie să plece neînsoțită de acasă, precum era satul românesc, am descoperit o tradiție care arată contrariul: Botejunea – o petrecere exclusiv feminină care avea loc odată cu botezul unui nou-născut. După slujba religioasă, tânăra mamă se aduna împreună cu femeile din sat pentru a se petrece, iar singurii bărbați acceptați erau ceterașii. Fiecare femeie venea cu „jumătate de horincă”, dar și cu daruri pentru nou-născut. Odată alaiul de femei adunat, începeau cântecele și strigăturile care se întindeau până în zori de zi.

Mulțumiri domnului Ion Font pentru că a fost gazda din Maramureș.

Folclor copt: ALAI

Ideea de grup de femei care sunt alături una de cealaltă (într-un mod onest) a rezonat foarte puternic în interiorul meu, așa că ALAI este un cântec ce duce mai departe mesajul din spatele Botejunii: femei susținându-se una pe cealaltă.

 

Cap. II - Alaiul ritual

Folclor crud: PAPARUDA

Chițoiu Maria, Vâlceleanu Elena, Pâroș Eugenia, Gina Chirea

Paparuda este un ritual agrar, precreștin, de aducere a ploii la care oamenii apelau în vreme de secetă. Performat exclusiv de copii, ritualul consta în intonarea unui cântec de către aceștia, care încercuiau „paparuda” – o fată îmbrăcată în frunze de brusture.

Mulțumiri dnei Gina Chirea pentru că a fost gazda din Vâlcea.

Folclor copt: PAPARUDA

Paparuda – Ritual de aducere a ploii – Apă – Lacrimi – Plânsul care vindecă.

Acesta a fost fluxul gândurilor atunci când stăteam în studio și încercam să ajung la forma coaptă. Varianta mea de Paparudă nu aduce ploaia, ci aduce lacrimile care vindecă.

 

Cap. III - Alaiul gandurilor

Folclor crud: CÂND AUD CUCUL CÂNTÂND

Aristina Bârlan

Doina este un tip de cântec reprezentativ și emblematic pentru folclorul românesc, care reflectă adâncirea legăturii dintre oameni, natură și spiritualitate, fiind un mijloc foarte intim de comunicare și autoexprimare. Păstrându-se prin tradiție orală, doina a fost un vehicul al emoțiilor colective și un element de coeziune socială, un soi de alai al gândurilor.

Mulțumiri lui Cosmin Bârlan pentru că a fost gazda din Mehedinți.

Folclor copt: SINGURĂTATE

Ce mă fascinează la acest tip de doine este faptul că abordează teme foarte adânci în acorduri majore. E ca și cum ți-ar spune cu cea mai caldă voce: „Știu că doare, dar eu sunt aici să te mângâi!”. Am păstrat modul delicat de a prezenta o temă grea precum este singurătatea, astfel încât varianta coaptă să se simtă asemenea unui vânt blând pe munte.

 

Side B

Cap. IV – Alaiul campului

Folclor crud: DRAGU MI-I LA SECERAT

Secerișul este un ritual agrar ce ține de gândirea magică a omului societății tradiționale, dar și un semn al coeziunii sociale, pentru că seceratul era o activitate la care participau toți membrii comunității, ajutându-se unii pe alții. O recoltă bogată de grâu era semn de prosperitate, iar pentru a mulțumi divinității pentru aceasta, oamenii obișnuiau ca, după secerat, să facă o cunună din grâu pe care să o pună pe capul unei tinere fete. Întregul alai venea către sat cântând cântece de seceriș. De asemenea, pentru a avea și în anul următor roade la fel de îmbelșugate, oamenii ieșeau la poartă cu o găleată cu apă pentru „a uda cununa”, iar nu de puține ori se întâmpla ca, la seceriș, să se înfiripe și idile.

Mulțumiri Andei Horoba pentru că a fost gazda din Bistrița.

Foclor copt: SECERIȘ

„Dragostea printre degete”, asta mi-a apărut în gând atunci când am ascultat cântecul din Bistrița. Acest aspect fundamental al vieții care e frumos dacă nu pui reflectorul pe el. Muncim, ne ocupăm de grijile cotidiene și, când toată atenția e concentrată pe un punct foarte clar, apare dragostea ca un contrapunct care năucește, dar prin delicatețe.

Dragostea e șoaptă, ea se face în liniște pentru că, altfel, se pierde din însemnătate.

 

Cap. V - Alaiul neamurilor

Folclor crud: BĂTRÂNEASCĂ/ PAHAREL CU FLORICELE

Riturile de inițiere ne trec dintr-o etapă în alta a existenței noastre. Unul dintre ele este Iertăciunea din cadrul nunții, atunci când mirii, pentru a intra „pe curat” în noua etapă a vieții, merg la părinți, împreună cu alaiul, pentru a le cere iertare pentru greșelile făcute și pentru a obține de la aceștia binecuvântare.

Mulțumiri Lilianei Sfintitchi pentru că a fost gazda din Suceava.

Folclor copt: PAHAREL

Plecând de la ideea unei nunți, mi-am amintit de una dintre nunțile din familia mea și atunci am înțeles că acest cântec va fi unul pe care să îl dedic rudelor mele bune și nebune, pentru că poate că alaiul care ne însoțește îndeaproape este alaiul neamurilor.

 

Cap. VI - Alaiul alaiurilor

Folclor crud: HAI LA BUCUREȘTI, MĂI FRATE

Fanfara este un alai de instrumente care însoțește toate celelalte alaiuri în momente importante din viața comunității, fiind folosită pentru a crea o atmosferă de sărbătoare și a transmite un mesaj de bucurie colectivă. În cea de-a șasea călătorie, am mers într-un sat în care cântatul în fanfară se transmite din tată în fiu.

Mulțumiri lui Andrei Stoica pentru că a fost gazda din Vaslui.

Folclor copt: BUCUREȘTI

Simt o atracție pe care cu greu o pot descrie pentru sunetul instrumentelor de alamă. Trompetă, bariton, trombon. Mi se pare că este un sunet crud, ușor obraznic și parcă ți-e puțin teamă să te lași în energia aceea, că cine știe ce descoperi despre tine. Cam așa este și forma coaptă a cântecului cules din Valea Mare: plină de viață, cu visuri imense și multă energie.

 

Producător: Sergiu Ene

Mix/ Master: Robi Velisar

Fotografie: Stefan Marinescu

Design grafic: Robert Șopârlache